Metamorfoze

Ceva plange in mine:
o implinire ce trebuie sa piara,
pentru-a renaste alta...
Pe obrazul intarit de piatra
o lacrima nu cade
dar gol se pierde spre
o alta fatza.

Ceva sufera in mine:
o fericire ce trebuie sa taca
pentru-a lasa durerea
sa-mi vorbeasca...
Un om se stinge-n mine
de cu seara,
ca sa ma nasca-un altul,nou,
de dimineatza.

Imi confesez adesea orice gand,
si orisicui,
dar fii pe pace:
n-o fac pentru tine,
ci pentru gandul de-a ma stii
mai bine.

Si ce mai rad de mine
si de voi!cand goi si dezbracati
de vorbe false,
ne poticnim in ganduri rusinoase!

Ceva rade in mine!
ceva mare,neclintit
ce rade de durerea celui oropsit...
Privind in mine,
privesc chiar mersul lumii
intiparit la mine peste chip.